Spectacolul: "Scripcarul pe acoperiș"

Descriere

Scripcarul pe acoperiș

Dirijor: SZABOLCS HERMANN

Regia artistică: GYÖRGY KORCSMÁROS

Scenografia: DRAGOȘ BUHAGIAR

Concert maestru: CORINA MURGU

Maestru de cor: LAURA MARE

Coregrafia: CARMEN COJOCARU

Maeștri balet: OVIDIU MATEI IANCU, MANUELA ARDELEAN, ALIN RADU

Tevye CRISTIAN RUDIC

Golde GABRIELLA VARVARI

Tzeitel GABRIELA TOADER

Hodel LIGIA POPESCU

Hava CRINA VEZENTAN

Shprintze MILIȚA PANTIN

Bielke LOREDANA BORLOVAN

Yente SUZANA VRÂNCEANU (invitată)

Motel EMANUELE NORI

Perchik ALEXANDRU TICULA

Lazăr Wolf DAN PATACĂ (invitat)

Mordcha LEONARD IVAN

Rabbi ADRIAN BOBA

Mendel COSMIN BORLOVAN

Avram MIRCEA DAN PETCU

Nahum CRISTIAN VRÂNCEANU

Bunica Tzeitel DIANA CHIRILĂ

Fruma Sara ALINA DUMITRANA PÎNDICI

Polițistul BOGDAN ILISIE

Sasha IULIAN IOAN IOSIP

Fyedka CIPRIAN ROMAN

Yussel MIHAI PRELIPCIAN

Shandel LAURA MĂRGINEAN

Mama lui Motel OLGA SFETCU

Scripcarul OVIDIU RUSU

Corul, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara.

Produsă pe scena din New York de Harold Prince.

Producție originală New York – producător și coregraf JEROME ROBBINS

Prezentat cu aranjamentul muzical asigurat de Music Theatre International (Europe) Limited. www.mtishows.eu

Înregistrarea video și/sau audio este strict interzisă.

Regia tehnică: LUCIAN BORU, HELLEN GANSER

Pregătirea muzicală: ANGELA BALICI, LEONARD BONEA, RAREȘ PĂLTINEANU, IRINA BELEA

Sufleor: EUGENIA GYURIS

Spectacol interpretat în limba română.

Spectacolul are două pauze și se încheie în jurul orei 22:30.

Vârsta recomandată: 6+

Direcțiunea Operei Naționale Române din Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.

SUBIECTUL

O lecție de viață!

Scripcarul pe acoperiș prezintă povestea unei comunități de evrei din care face parte și Tevye, lăptarul, personajul principal, un om simplu care locuiește în satul Anatevka din Rusia împreună cu soția sa Golde și cele cinci fiice.

În timp ce Tevye se confruntă cu problemele vieții cotidiene și cu dificultăți financiare în ciuda faptului că trudește din greu, Golde este preocupată ca pețitoarea satului, Yente, să găsească o „partidă bună” pentru una dintre cele trei fiice mai mari. („bogat pentru a fi pe placul mamei și citit pentru a fi pe placul tatălui”).

Viața lor de familie își urmează cursul firesc în spiritul respectului pentru tradiția culturală și religioasă a comunității de evrei din care fac parte și care trăiesc alături de ruși în satul lor. Dar tradiția din sânul micuței comunități este amenințată de vâltoarea schimbărilor de mentalitate.

Fetele lui Tevye se îndrăgostesc și doresc să-și aleagă soțul, să se mărite din dragoste, ceea ce contravine tradiției evreiești. Fiica cea mare Tzeitel refuză să se căsătorească cu un om bogat dar cam bătrân, fiind îndrăgostită de un tânăr sărac, Hodel își urmează iubitul ales (un idealist revoluționar) în îndepărtata Siberie iar Hava nu vrea să-și ia un soț evreu, pentru că nu îi place nici unul, îndrăgostindu-se de Fyedka care este de altă religie.

Această îndepărtare de tradiție va coincide cu un eveniment social cu impact major asupra membrilor comunității evreiești din sat - Pogromul - care a fost o realitate a Rusiei țariste, prin care evreii erau nevoiţi să-și părăsească locurile natale și să pornească într-o pribegie al cărei sfârșit era greu de prevăzut. O clipă în care istoria din nou răbufnește asupra „poporului ales” forțându-l spre un nou exod „... Da, știu, suntem poporul ales! Dar mi-aș dori Doamne?...”, spune Tevye într-unul din multele momente în care stă de vorbă cu Dumnezeu, „că din când în când să-i mai alegi și pe alții”.

De fapt, divinitatea este o prezență constantă în viața de zi cu zi a evreilor din Anatevka, prezență pe care o descoperim pe parcursul desfășurării acțiunii în dialoguri deosebit de savuroase în care cu subtilitate se împletește amărăciunea, înţelepciunea și umorul evreiesc. Umor pe care îl folosesc ca o supapă de salvare în fața momentelor de cumpănă.

Menit să distrugă cultura evreiască, Pogromul a avut un efect diametral opus generând o reîntoarcere la realele valori tradiționale.