Primul Congres Internațional de Longevitate

Descriere

București, centru global al cercetării longevității:

experți de top la primul Congres Internațional de Longevitate,

organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României

Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României organizează, la București, primul Congres Internațional de Longevitate - un eveniment științific de referință pentru Europa de Sud-Est, ce reunește unii dintre cei mai influenți experți globali în longevitate, medicina regenerativă și politici publice pentru extinderea vieții sănătoase. Congresul Internațional de Longevitate are loc marți, 11 noiembrie, la Biblioteca Națională a României, și marchează o premieră pentru țara noastră în dialogul internațional privind știința longevității.

Creșterea speranței de viață este una dintre marile provocări ale secolului 21. Congresul Internațional de Longevitate creează un cadru pentru dialog strategic pentru cercetători, medici, biologi, clinicieni, profesori și experți din instituții academice de prestigiu precum Harvard Medical School, Karolinska Institutet, Yale University, University of Birmingham, National Institute on Aging (SUA) sau University of Salford.

Speakerii Congresului Internațional de Longevitate - ce teme definesc viitorul medicinei longevității

Biologia îmbătrânirii - înțelegerea mecanismelor profunde

Sara Hägg (Karolinska Institutet, Suedia) prezintă evoluția biomarkerilor epigenetici - indicatori care permit estimarea vârstei biologice și evaluarea riscului de boală înainte de apariția simptomelor.

João Pedro de Magalhães (University of Birmingham, Marea Britanie) arată cum genomurile animalelor cu longevitate extremă pot inspira terapii de încetinire a îmbătrânirii la om.

Mark Tomás McAuley și Amy Morgan (University of Salford, Marea Britanie) analizează relația dintre metabolism, inflamație cronică și modificările epigenetice în procesul de îmbătrânire.

Reprogramarea și regenerarea celulară - de la laborator la intervenții terapeutice

Aubrey de Grey (LEV Foundation, SUA) - Profesor în biogerontologie, cunoscut pentru modelul SENS, susține strategia reparării daunelor celulare ca metodă de combatere a bolilor asociate vârstei. El argumentează că progresul combinat al biotehnologiei, regenerării tisulare și reprogramării celulare poate duce la ceea ce numește „viteza de evadare a longevității” - momentul în care îmbătrânirea devine tratabilă.

Patrick Paine (Harvard Medical School, SUA) prezintă dovezi că reprogramarea chimică poate întineri celulele și poate prelungi viața organismelor model.

Luisa Baca (National Institute on Aging - SUA) evidențiază mecanismele de degradare a ritmului cardiac odată cu vârsta și posibilitatea de a proteja funcția cardiacă la populația îmbătrânită.

Politici publice și etica longevității - cum transformăm știința în strategie societală

Ilia Stambler (International Longevity Alliance, Israel) prezintă direcții pentru integrarea longevității sănătoase în planurile naționale de sănătate.

Alexander Tietz-Latza (ILA, Germania) abordează tema dreptului la longevitate ca parte a drepturilor fundamentale ale omului.

Medicina personalizată a longevității - de la date omice la decizie clinică

Raghav Sehgal (Yale University, SUA) introduce modelele multi-sistemice de analiză a îmbătrânirii, care permit medicilor să ia decizii bazate pe vârsta biologică, nu doar cronologică.

Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea aduce la București cercetarea de frontieră în domeniul longevității, într-un moment în care știința demonstrează că vârsta biologică poate fi măsurată, iar procesul de îmbătrânire poate fi influențat. România se află în poziția de a integra perspectiva longevității sănătoase în strategiile naționale prin intermediul Congresului Internațional de Longevitate, care va avea loc marți, 11 noiembrie, la Biblioteca Națională a României.