Why „We Should All Be Feminists”

Descriere

Why „We Should All Be Feminists”

44 de artiste și artiști austrieci și români într-o expoziție de amploare la /SAC @Malmaison

Întrebări care modelează viitorul. După succesul din 2024 al expoziției „Touch Nature”, curatorii Sabine Fellner si Alex Ion Radu reunesc lucrările a 44 de artiste și artiști de calibru din România și Austria într-un nou proiect de anvergură care desface tabuuri în bucăți. Expoziția „Why ‚We Should All Be Feminists’” („De ce ‚Ar trebui să fim cu toții feministe/feminiști’”) este o pledoarie – desigur incompletă, dar democratică și depolarizantă – pentru o schimbare a modului în care ne-am obișnuit să răspundem unor dinamici sociale vechi și să ne construim altele noi (individuale, colective, de guvernare, uman-non uman etc.). Expoziția poate fi vizitată în perioada 18 decembrie 2025-14 februarie 2026 (vernisaj pe 18 decembrie 2025, ora 19.00) la /SAC @ Malmaison (Calea Plevnei 137C). Expoziția „Why ‚We Should All Be Feminists’” este organizată de /SAC - Spațiul de Artă Contemporană și Forumul Cultural Austriac, cu sprijinul Ministerului austriac al Afacerilor Europene și Internaționale, în cadrul programului „Calliope. Join the Dots”.

Artistele și artiștii din cele două țări încearcă să propună soluții și idei pentru comunități mai echitabile, mai sustenabile, care acceptă diversitatea și diferențele, care manifestă mai multă grijă pentru membrii lor – însușiri atât de necesare astăzi mai mult decât oricând. Lucrările lor, toate de mare impact, sunt din cele mai diverse, de la desen și pictură, la artă multimedia și instalație, proiecte de artă contemporană ale secolelor 20 și 21. Expoziția face parte din proiectul internațional „Why ‚We Should All Be Feminists’”, conceput de Sabine Fellner și dezvoltat în numeroase țări de pe glob, în colaborare cu rețeaua Forumurilor Culturale Austriece. Bucureștiul a fost ales ca a doua etapă a acestui proiect, având în vedere prestigiul /SAC - Spațiul de Artă Contemporană și performanța echipei galeriei în realizare expoziției „Touch Nature” (București, aprilie-mai 2024). Ca și atunci, versiunea de la București a „Why ‚We Should All Be Feminists’” este concepută exclusiv pentru România de către curatorii Sabine Fellner și Alex Ion Radu.

În 2012, Chimamanda Ngozi Adichie, scriitoare și activistă de origine nigeriană, a ținut în cadrul TEDxEuston din Londra discursul intitulat „We Should All Be Feminists” („Ar trebui să fim cu toții feministe/feminiști”), distribuit online de milioane de ori. Acest manifest feminist pleda pentru o lume mai justă, în care oamenii să fie cu adevărat egali, indiferent de gen și identitate culturală. Textul a făcut înconjurul lumii și a hrănit speranța că umanitatea se îndreaptă, într-adevăr, în acea direcție. Mai bine de un deceniu mai târziu, realitatea pare să fie, însă, cu totul alta la nivel global. Deși la nivel legislativ s-au înregistrat multe progrese în ceea ce privește egalitatea juridică a femeilor, viața de zi cu zi arată că situația concretă este adesea foarte nuanțată și complexă, dacă nu chiar diferită de textele juridice. Răspândit pe rețelele sociale, curentul internațional al „soțiilor tradiționale” propagă, spre exemplu, o viziune retrogradă asupra lumii și se opune, astfel, egalității reale între sexe. Genul influențează în continuare poziția socială, resursele, drepturile, interesele economice și perspectivele.

„Genul contează. Bărbații și femeile percep lumea în mod diferit. Genul influențează modul în care percepem lumea. Dar putem schimba asta”, spune Chimamanda Ngozi Adichie. Artistele feministe au obținut multe în lupta pentru egalitate, dar „realizările generației noastre sunt fragile”, avertizează Annegret Soltau, una dintre cele mai importante artiste feministe ale anilor 1970. Ea subliniază că realizările avangardei feministe internaționale formate în 1968 și ale IntAkt (Grupul internațional de acțiune al femeilor artiste vizuale), fondat în Austria în 1977, trebuie consolidate și susținute în fiecare zi. Așadar, unde ne aflăm azi după aproape o jumătate de secol de când artistele acelor vremuri au reușit să chestioneze/provoace mecanismele puterii în societate și raporturile de gen? Iar întrebarea cea mai importantă în acest context nu poate fi alta decât – ce fel de societate ne dorim, de fapt?

artiste/artiști: Elisa Andessner, Iris Andraschek, Simona Andrioletti, Suzanne Anker, Stella Bach, Liliana Basarab, Renate Bertlmann, Irina Botea Bucan, Geta Brătescu, Julia Bugram, Codruța Cernea, Sevda Chkoutova, Katharina Cibulka, Alexandra Croitoru, Simona Deaconescu, Andreea Grigoraș, Lăcră Grozăvescu, Markus Hanakam & Roswitha Schuller, Edgar Honetschläger, Nona Inescu, Aurora Kiraly, Claudia Larcher, Maria Legat, Lea Liebl, Monica C. LoCascio, Carola Mair, Marta Mattioli, Mihai Mihalcea, Mihaela Moldovan, Anca Munteanu Rimnic, Monika Pichler, Margot Pilz Beamer, Charmaine Poh, Bogdan Rața, Ness Rubey, Elisabeth von Samsonow, Oana Stanciu, Starsky, Lisa Strasser, Mircea Suciu, Tăietzel Ticălos, Mara Verhoogt, Nives Widauer

curatori: Sabine Fellner & Alex Radu

design grafic/expozițional: Justin Baroncea, Maria Ghement, Alexandra Müller, Ioana Naniș, Larisa State

echipa /SAC: Andreea Chircă, Iulian Cristea, Lidia Dobrea, Anne Lolea, Elena Maxemciuc

Partenerii media ai FCA – Radio România Cultural, Agerpres, Observator Cultural, RFI România, Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien, Agenţia Rador, Revista Igloo, Radio Bukarest, Zile şi Nopţi, Bookhub.ro, Revista Zeppelin, Modernism.ro, Revista culturală Leviathan, Spotmedia.ro, Fest.ro, Munteanu recomandă, Verbs describe us.

Pentru contacte de presă și programări de interviuri, vă rugăm să luați legătura cu Andrei Popov, responsabilul pentru relația cu presa al Forumului Cultural Austriac

(Andrei.POPOV@bmeia.gv.at ; 0723.17.47.96)